Share

Oamenii protestează în stradă, pe un ger de crapă pietrele, pentru că sunt disperaţi, iar guvernanţii ce fac? Vorbesc despre cum să împartă banii publici pe la primăriile portocalii, despre „redesenarea” colegiilor şi legea votului prin corespondenţă (pe care Guvernul vrea să o adopte până cel târziu la sfârşitul lunii aprilie)! Orice s-ar întâmpla în România, ei vorbesc despre alegeri, despre cum să fure voturi. Poate să iasă în stradă toată România, grija pedeliştilor este cum să-şi aranjeze colegiile! Asta au înţeles din protestele românilor cei care se află azi la guvernare.

Foarte mulţi m-au întrebat dacă protestul nostru parlamentar este o soluţie şi dacă putem rezolva problemele în acest fel. De ce e necesar să recurgem la această soluţie extremă? Pentru că actualii guvernanţi au reuşit să compromită însăşi ideea de democraţie în România. Au reuşit să transforme Parlamentul, forul suprem de dezbatere şi de legiferare al ţării, într-o maşină de vot, pentru a-şi promova măsurile prin care au sărăcit şi au umilit întreg poporul, prin care au dirijat banii publici către propriile buzunare şi către clientela politică. Noi, parlamentarii opoziţiei, nu am fost lăsaţi să ne exercităm mandatul pe care oamenii care ne-au votat ni l-au încredinţat. Propunerile legislative şi amendamentele noastre au fost pur şi simplu ignorate. Cele mai importante legi au fost trecute prin asumarea răspunderii, fără nicio dezbatere, fără nicio analiză. Legi importante au fost adoptate prin fraudă, aşa cum s-a întâmplat cu legea pensiilor. Din miile de amendamente pe care le-am adus Legii bugetului de stat, nici măcar unul nu a fost aprobat. La moţiunile de cenzură, parlamentarii puterii nu au votat. Coaliţia de la putere a refuzat şi refuză în continuare orice dialog cu opoziţia.

Prin protestul parlamentar vrem să dăm un semnal clar că aşa nu se mai poate şi să fim solidari cu cetăţenii. Am mers în plen, în prima zi a actualei sesiuni parlamentare, pentru a alege structurile de conducere şi vreau să explic şi acest gest, care a provocat unele discuţii. Fără prezenţa noastră în structurile de conducere ale Camerei Deputaţilor şi Senatului nu putem să introducem moţiune de cenzură, nu putem să facem proceduri pentru anticipate. Nu putem să luptăm, cu armele legale şi democratice de care dispunem, împotriva guvernanţilor. Pentru că scopul demersului nostru este să organizăm alegerile anticipate. Să le dăm oamenilor posibilitatea să aleagă ei drumul pe care România trebuie să meargă de-acum înainte. De aceea avem nevoie de alegeri anticipate. Ce strigă oamenii în stradă? “Jos Băsescu!”, “Jos Guvernul!”, “Alegeri anticipate!”. Asta vrem şi noi. Alegerile anticipate constituie singura soluţie pentru a rezolva criza politică actuală.

Share

Share

Aniversăm zilele acestea 22 de ani de la sacrificiul unor tineri care şi-au dat viaţa în decembrie 1989 pentru democraţie şi libertate. Pentru actuala guvernare, acest sacrificiu nu are nicio valoare. Pentru actuala guvernare, democraţia este un concept abstract, fără legătură cu voinţa poporului, despre care putem vorbi frumos la diverse sărbători şi tăieri de panglici. În clasamentele care măsoară democraţia, în funcţie de criteriile obiective ce îi conferă substanţă, România se regăseşte undeva pe lângă Columbia şi Papua Noua Guinee. Este momentul să ne întrebăm încotro mergem, când democraţia şi statul de drept sunt terfelite cu un entuziasm demn de o cauză mai bună.

Angajându-şi răspunderea în faţa Parlamentului pe un proiect de lege anti-democratic, Guvernul Boc demonstrează, încă o dată, că nu este interesat de binele ţării, ci doar de calcule politice. Executivul nu poate da legi electorale fără consultare publică şi în dispreţul bunelor practici internaţionale. Propunerea de modificare a legislaţiei electorale din România are loc cu cinci luni şi jumătate înaintea alegerilor locale şi cu 11 luni înaintea alegerilor parlamentare, fapt care contravine atât legislaţiei româneşti în vigoare, cât şi recomandărilor Comisiei de la Veneţia, potrivit cărora legislaţia electorală nu poate fi modificată decât cu minimum 12 luni înainte de alegeri.

Guvernul Boc încalcă toate principiile de drept, toate mecanismele democratice şi recomandările europene, pe de o parte prin promovarea ideii de comasare a alegerilor şi pe de altă parte prin recurgerea la o procedura extraordinară de legiferare, ignorându-se Parlamentul, organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Numai un guvern iresponsabil poate face rabat de la democraţie, punând mai presus jocurile politicianiste, cu consecinţe deosebit de grave în ceea ce priveşte legitimitatea viitoarelor autorităţi ale statului român.

Încercarea de a prelungi durata mandatelor actualilor aleşi locali cu aproximativ 6 luni este total ilegală şi contrazice principiile de drept general recunoscute şi în baza cărora funcţionează actualul sistem juridic românesc. Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al preşedintelui consiliului judeţean şi al consilierului judeţean este de 4 ani şi poate fi prelungit în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav. Guvernarea actuală este un dezastru, ştie toată lumea, dar nu putem amâna alegerile locale pentru că gaşca aflată la guvernare vrea să rămână la putere cu orice preţ. Cei care, în mod ilegal, vor exercita atribuţiile de aleşi locali fără a fi confirmaţi prin alegeri organizate potrivit prevederilor legale, vor suporta consecinţele legale. Orice act juridic emis sau adoptat de către aceste persoane este ilegal şi, pe cale de consecinţă, lovit de nulitate absolută. Rezultatul va fi blocarea administraţiei publice locale din România!

Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, un Guvern român doreşte să încalce competenţele Autorităţii Electorale şi Comisiei parlamentare electorale speciale, prin preluarea atribuţiilor legate, între altele, de desenarea colegiilor electorale, în interesul politic al partidelor aflate la putere.

Mai mult decât atât, Guvernul Boc doreşte promovarea unui proiect de lege privind votul prin corespondenţă. Adoptarea unui asemenea act normativ, în condiţiile în care nu există o evidenţă clară a românilor care locuiesc în străinătate şi o bază de date corectă la care să aibă acces, în mod transparent, şi opoziţia, societatea civilă şi observatorii independenţi, poate reprezenta o premisă solidă a fraudării alegerilor.

Îmi exprim speranţa că parlamentarii puterii vor refuza să fie părtaşi la această lovitură dată democraţiei şi vor vota moţiunea de cenzură pe care am iniţiat-o. Este momentul ca toți parlamentarii să se întrebe ce a făcut acest guvern pentru români, pentru România. Peste puţin timp, când vor merge în colegiile în care candidează şi vor cere din nou voturile cetăţenilor, vor trebui să răspundă la această întrebare. Bilanţul actualei guvernări este descumpănitor şi poate fi exprimat în câteva cuvinte: un dezastru economic şi social.

Share

Share

În România se întâmplă lucruri care nu au nicio legatură cu democraţia. Şi sunt lucruri din ce în ce mai grave. Boc a anunţat comasarea alegerilor locale cu parlamentare, Guvernul urmând să îşi asume răspunderea în faţa Parlamentului. Mărturisesc că sunt uimit de tupeul nemărginit al acestui guvern catastrofal! PDL încearcă o formulă nedemocratică şi nelegală – prelungirea mandatelor aleşilor locali. Motivul invocat: se va face o economie semnificativă la bugetul de stat, vreo 4,3 lei pe cap de locuitor!

De fapt, e clar pentru toată lumea că se încearcă mascarea rezultatelor dezastruoase ale guvernării PDL în spatele alegerilor pentru primari și președinți de consilii județene. Altfel spus, îl pun în vitrină pe primarul cu pungi colorate, vorbesc despre patinoare şi panseluţe, asfaltarea drumurilor comunale (ştiţi, programul cu 10.000 de km al dnei Udrea care a împărţit banii clientelei politice), trecând cu vederea sărăcia, lipsa locurilor de muncă, datoriile fără număr şi incompetenţa guvernării actuale. Nu degeaba primesc acum bani parlamentarii puterii, fiecare în jur de 100.000 euro, pentru colegiile lor, din bugetul ăsta de criză, în timp ce guvernul taie de la populaţie, de la pensionari, bugetari, şomeri şi persoane cu dizabilităţi, de la sănătate şi educaţie. Costurile de mituire ale fiecărui deputat şi senator al puterii pentru adoptarea bugetului sunt de aproximativ 25 milioane de euro, mai mari decât economia de 23 de milioane de euro invocată pentru comasarea alegerilor!

Un alt aspect interesant este legat de reconfigurarea colegiilor electorale. Potrivit prevederilor legale în vigoare, delimitarea Colegiilor se modifică între alegeri de către Autoritatea Electorală Permanentă, dacă au apărut variaţii de cel puţin 10% în structura populaţiei. Dar noul proiect spune că Guvernul va decide întreaga structură de Colegii cu 90 de zile înainte de alegeri, fără să ţină cont de vechea structură şi fără a fi obligat măcar să se consulte cu AEP. Parlamentul – organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării – nu contează în ecuaţie!

Am aflat că un ONG a depus o cerere la Primăria Bucureşti pentru o demonstraţie paşnică împotriva comasării alegerilor, pentru data de 15 decembrie a.c.. După aproape două săptămâni, oamenilor li s-a răspuns telefonic că nu a fost aprobat mitingul, fără motivaţii, fără nimic. Vă spuneam, în urmă cu două luni (Democraţie cu aprobare), că actualii guvernanţi şi-au propus să le ia românilor şi dreptul de a protesta, fundamental în orice societate democratică. Ceea ce, iată, se întâmplă! Chiar dacă cei mai mulţi români şi-ar dori cu ardoare alegeri comasate, cetăţenii care cred altceva, indiferent că sunt zece, o sută, o mie sau un milion de oameni, au dreptul să-şi exprime părerea, să protesteze paşnic, să se facă auziţi. Într-o ţară democratică, aşa ar trebui să fie.

Dacă Guvernul va comasa alegerile locale cu cele parlamentare în 2012, USL ia în calcul depunerea unei moţiuni de cenzură. Legile electorale nu pot fi adoptate fără consultare publică şi în dispreţul bunelor practici internaţionale! Cu un an înainte de alegeri nu se schimbă date şi nici un fel de reguli ale jocului, mai ales prin ordonanţă de urgenţă sau asumarea răspunderii, pentru că aşa doresc Băsescu, Boc, Udrea, Igaş sau alţi pedelişti care confundă România cu tarlaua proprie.

Peste alegerile comasate ne putem trezi şi cu un referendum de modificare a Constituţiei, din aceleaşi raţiuni de economie bugetară. Adică, un al şaptelea buletin de vot. Traian Băsescu ar avea, astfel, un pretext să se implice în campania electorală, pentru binele naţiunii. Mai putem suprapune un referendum prin care cetăţenii României să fie întrebaţi dacă avem (sau nu) nevoie de democraţie.

Share

Share

Coalițiile, alianțele, uniunile naționale se constituie pentru o mai bună guvernare, pentru depășirea unor situații dificile economic sau politic. Dar, indiferent de obiectivul pentru care acestea au fost construite, trebuie să îndeplinească următoarea condiție: să acționeze cu acordul cetățenilor și pentru binele și interesul acestora, indiferent de culoarea politică, etnie sau sex.

Asta au înțeles PSD, PNL și PC deopotrivă, în momentul în care au constituit USL. Fapt ce nu se poate spune despre puterea actuală care folosește coaliția de guvernare ca pe un mecanism de manipulare, mituire și de presiune menit să îi promoveze propriile interese de clică.

Să vă vorbesc astăzi de un exemplu recent al acestui sistem pervers și despre efectele pe care le are în rândul cetățenilor acestei țări, români și maghiari deopotrivă. Să vă vorbesc despre vocația separatistă recent descoperită de UDMR și despre susținerea totală pe care i-o acordă PDL în schimbul unor beneficii financiare și politice de ambele părți.

Printr-o adresă semnată chiar de către Ministrul Educației, Daniel Funeriu, Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș este astăzi supusă presiunilor politice pentru a include în Carta universitară prevederi legate de separarea română-maghiară.

Împotriva voinței exprimate în repetate rânduri de către senatul acestei instituții, se forțează separarea etnică a uneia dintre cele mai renumite universități de medicină din țară. Dar cine a luat totuși această hotărâre dacă nu cadrele didactice UMF? Simplu, PDL, prin decizie politică în cadrul Biroului Permanent Național. De ce? Pentru ca UDMR să rămână la guvernare. Ne este clar?

Mai presus chiar decât autonomia universităților, se sacrifică interesele cetățenilor României. Pentru că sănătatea și boala nu țin cont de culoarea politică sau de etnie. Dacă pentru alte specializări, separarea etnică a studiilor nu prezintă probleme practice, în cazul universității de medicină situația se complică. Nu poți să înveți și să îți dai examenele în maghiară pentru a opera și trata, ulterior, români care vorbesc românește, în spitale în care fișele medicale sunt scrise în limba română. Dar probabil că UDMR plănuiește să înființeze și spitale speciale pentru maghiari.

Până acum noi ne-am bazat pe UDMR pentru a guverna, dar cred că de-acum înainte va trebui să ne bazăm pe populația maghiară din România. UDMRul este la fel de vinovat ca și PDL pentru situația în care se află țara. UDMRul i-a dezamăgit până și pe cei mai înfocați susținători ai cauzei maghiarilor din România. Maghiarii din România suferă la fel de mult ca și românii din cauza regimului Basescu, cu care UDMRul s-a asociat.

Un lucru este din ce în ce mai evident pentru mine și cred, pentru toți cetățenii acestei țări. Unica soluție sigură pentru a ne recăpăta respectul pentru lege, mandria de țară și pentru a redeveni un stat care își respectă cetățenii o reprezintă alegerile ce vor urma. Și alternativa este o alianță care într-adevăr respectă principiul pentru care a fost construită, binele românilor.

Share

Share

Combaterea eroziunii solului ar trebui să devină o prioritate pentru România, două treimi din teritoriul ţării fiind supus acestei agresiuni climatice. O consecinţă extrem de gravă este începutul deşertificării în sudul ţării. Ştiu foarte bine care e situaţia în Dolj, unde fenomenul s-a amplificat. La Sadova, Bechet, Dăbuleni, Mârşani, Desa, dunele de nisip fac parte din peisaj. Lucrurile sunt la fel de grave şi în Olt, Teleorman, Călăraşi, Giurgiu. O treime din teritoriul României – aproximativ 7 milioane de hectare – şi 40 la sută din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare, fiind ameninţate echilibrul ecologic, siguranţa alimentară şi sănătatea populaţiei.

În loc să vedem un program naţional de combatere a eroziunii solului şi a sistemului de desecare, o strategie de refacere a sistemului de irigaţii, actualul Guvern distruge şi puţinul pe care îl mai avem, desfiinţând Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF).

Cu ce se ocupă ANIF? Pe scurt: irigaţii, desecări, drenaje, combaterea eroziunii solului, construcţii cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. ANIF este regia autonomă specializată în protecţia faţă de calamităţile naturale şi administrează un întreg patrimoniu naţional, de interes public.

În timp ce aproape un milion de români trăiesc în zone de mare risc la inundaţii, Guvernul Boc a dat liber la distrugerea acestui sector de activitate, invocând constrângeri bugetare. În esenţă, prevederile ordonanţei blochează sistemul de îmbunătăţiri funciare şi afectează grav activităţile agricole.

Concret, prin OUG nr.82/2011, ANIF este transformată într-o Agenţie Naţională în ograda Ministerului Agriculturii şi sunt daţi afară peste 3500 de specialişti. Nu sunt prevăzute măsuri pentru gestionarea patrimoniului aflat în administrarea ANIF. Cum se va putea asigura exploatarea, întreţinerea şi funcţionarea în condiţii optime a celor peste 3500 de staţii de pompare pentru irigaţii şi desecare, cu 1500 de salariaţi? Nu şi-a pus nimeni această întrebare?

Administrarea digurilor şi barajelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor va fi predată Administraţiei Naţionale Apele Române. Cu toate acestea, în ordonanţa guvernului vedem că veniturile proprii ale Agenţiei nou-înfiinţate se constituie şi din “tarifele de trecere pe digurile aflate în administratea Agenţiei”, din “sume rezultate din valorificarea masei ierboase, obţinute în urma lucrărilor de întreţinere a digurilor”. Păi, digurile nu sunt predate la Apele Române? Ce să mai întreţină, ce să mai administreze? Nu a citit nimeni din Guvern ce scrie în ordonanţă? De unde vine acest act normativ?

Se introduce o taxă de îmbunătăţiri funciare, ca sursă pentru acoperirea cheltuielilor agenţiei pentru administrarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare. Calculul, modul de colectare şi de folosire, precum şi termenele de plată a taxei nu sunt stabilite încă. Oricum tariful pentru irigat este mare pentru posibilităţile agricultorilor, ajunge la 12 – 15 milioane de lei vechi la hectar. Dacă mai introducem o taxă, e clar că oamenii nu îşi vor mai permite să plătească irigaţiile.

În contextul în care România a fost afectată, în ultimii ani, de inundaţii, alunecări de teren, ruperi de diguri, eroziuni puternice ale solului, secetă, cine îşi asumă responsabilitatea pentru abandonarea digurilor, barajelor, staţiilor de pompare şi a cantoanelor de apărare?

Ministerul Agriculturii a iniţiat acest proiect fără să aibă un program de restructurare pentru unităţile afectate şi fără să ţină cont de propunerile Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală a Senatului României.

Această ordonanţă de urgenţă a Guvernului Boc reprezintă, de fapt, decesul sistemului de irigaţii din România şi a tot ce înseamnă lucrări de îmbunătăţiri funciare. Este de neînţeles cum poate un guvern care se consideră responsabil să conceapă un asemenea act normativ! La dezbaterile care urmează să aibă loc în Camera Deputaţilor, voi susţine respingerea acestui proiect de lege, care nu este altceva decât încă o măsură dezastruoasă a Guvernului Boc, cu efecte grave pe termen lung.

Disponibilizările din sistem au un impact social major. Ne-am supărat când la Jucu au fost disponibilizaţi 2000 de muncitori, dar acum nimeni nu se gândeşte la peste 3500 de oameni care vor rămâne fără loc de muncă. Peste 3500 de specialişti cu vechime şi competenţă în domeniul îmbunătăţirilor funciare sunt trimişi în şomaj, fără nicio reţinere. Este revoltător, dar nu ne mai miră nimic din ceea ce fac actualii guvernanţi. În doi de zile, au dat afară sute de mii de bugetari şi nu au creat nici măcar un loc de muncă, nu au făcut nimic să atragă investitori serioşi. Ştiţi că nemţii de la Mercedes au avut intenţia să investească în România peste 800 de milioane de euro, la Salonta (da, unde e primarul acela care spune că Salonta nu e pământ românesc şi a separat şcolile din oraş pe criterii etnice, cu binecuvântarea ministrului Funeriu!), dar au fost puşi pe fugă de gaşca de incompetenţi aflată la guvernare. Primarul udemerist din Salonta, despre care vă spuneam zilele trecute că a dat vreo 26.000 de euro din banii publici pentru un joc online, a refuzat grupul Daimler de teamă că se va schimba ponderea românilor în zonă! Nemţii au plecat atunci în Ungaria, unde construiesc fabrica şi au creat peste 3000 de noi locuri de muncă. În plus, lucrările de construcţie implică numeroase companii maghiare, circa 80% dintre contractori fiind locali. Daimler are, de asemenea, 17 furnizori de piese auto pe teritoriul Ungariei care au câștigat sute de milioane de euro în urma contractelor cu producătorul auto. Comentariile nu mai au rost.

Aşadar, 3000 de locuri de muncă pierdute din cauza incompetenţei şi dezinteresului celor de la guvernare, alte 3500 de locuri de muncă tăiate cu coasa de Boc la ANIF. Aceasta este politica regimului falimentar Băsescu – Boc!

Share

Share

Am scris zilele trecute despre modul în care actualii guvernanţi toacă Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, cei mai mulţi bani fiind direcţionaţi către clientela politică.

Astăzi urmează episodul II: PNDI. Adică Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, instituit prin OUG nr. 105/22 noiembrie 2010.

DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII – sună frumos, nu? Ne plângem de ani de zile că nu avem infrastructură, motiv pentru care nu vin nici investitorii, nici turiştii. Iată că o guvernare responsabilă şi vizionară s-a gândit că a venit vremea să dezvoltăm infrastructura în mod accelerat!

Beneficiarii acestui program sunt unităţile administrativ-teritoriale (primării) şi Administraţia Naţională „Apele Române”. Ce îşi propune, concret, Executivul prin PNDI? Pe de o parte, modernizarea a 10.000 km de drumuri judeţene şi de interes local, modernizarea satului românesc, sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate şi alimentarea cu apă a localităţilor (Ordonator principal de credite: MRDT), iar pe de altă parte, lucrări de mediu şi gospodărire a apelor, lucrări hidrotehnice şi de apărare împotriva inundaţiilor (Ordonator principal de credite: MMP).

Selecţia proiectelor se realizează în cadrul MRDT, de către un Consiliu tehnico-Economic, în fruntea căruia se află, desigur, Elena Udrea. Toţi membrii acestui consiliu sunt subordonaţii săi, printre aceştia figurând şi fostul secretar de stat Ioan Andreica, „vizitat” între timp de DNA pentru trafic de influenţă. Consiliul cu pricina „prioritizează” lucrările propuse, avizul final pe fiecare investiţie fiind dat de aceeaşi Elena Udrea.

Prin Legea nr.15/2011, pentru aprobarea OUG 105/2010, s-a modificat destinaţia unor fonduri şi sursele de finanţare, iar „satul românesc” a devenit „localitate”, astfel încât banii să ajungă şi în oraşe şi municipii.

Primele licitaţii au avut loc pe 15 aprilie 2011, iar lucrările se vor efectua începând cu 2011, în primii doi ani – pe banii constructorilor, urmând ca statul să achite contravaloarea lucrărilor începând din 2013. Creditele bugetare şi de angajament, pentru perioada 2013 – 2020, se ridică la 20.900.000.000 RON fără TVA.

Este limpede faptul că, în aceste condiţii, creditele angajate de prestatori/furnizori cu garanţia statului afectează deficitul bugetar şi duc la creşterea datoriei publice. Însă actualii guvernanţi acţionează, aşa cum ne-au obişnuit, pe principiul „După noi, potopul!!!!”. Facem acum nişte drumuri pe datorie şi cine va fi la guvernare după alegerile de anul viitor să se descurce cum poate… Vă daţi seama că statul român va plăti, din 2013, bani mai mulţi la constructori decât ar plăti prin primării, dacă acestea s-ar împrumuta individual, pentru că dobânzile la creditele pentru administraţiile publice locale sunt mai mici cu aproximativ 5 procente decât dobânzile creditelor acordate altor persoane juridice. Aşteptăm cu interes deosebit să vedem cum o să scadă datoria publică de la un an la altul, aşa cum scrie negru pe alb în Strategia fiscal bugetară 2011 – 2013.

Cine câştigă licitaţiile? Cine trebuie, desigur. Licitaţiile sunt organizate „pe sistem centralizat”, aşa e mai uşor de adunat şpaga pentru partid.

Ne oprim asupra celor 10.000 km de drumuri judeţene şi de interes local, valoarea totală a proiectului ridicându-se la 8.600.000.000 RON fără TVA. Până în prezent, au fost lansate licitaţiile pentru 8.970 km, iar valoarea depăşeşte 10.700.000.000 RON fără TVA. Mai puţine drumuri, costuri mai mari! E şi asta o realizare.

Cele mai mari sume alocate pe judeţe, pentru lucrările din cadrul acestui proiect, se regăsesc în judeţele Suceava (360.456.451,61 RON fără TVA), Bistriţa-Năsăud (311.280.645 RON fără TVA), Dâmboviţa (292.858.064 RON fără TVA), unde preşedinţii de consilii judeţene sunt oameni de nădejde ai partidului. De PDL e vorba. Cele mai mici sume – pe la Brăila (178.675.000 lei fără TVA), Călăraşi (193.862.903 RON fără TVA), Galaţi (199.313.709 Ron fără TVA), unde conduc social-democraţi sau liberali, iar culoarea politică dăunează grav investiţiilor de orice fel.

Dacă raportăm sumele respective la numărul de locuitori, cele mai mari valori sunt în aceleaşi judeţe portocalii. În Bistriţa-Năsăud, Ialomiţa, Covasna, Sălaj, sumele alocate pe cap de locuitor sunt de vreo trei ori mai mari decât la Iaşi, Galaţi, Bacău, Dolj, Constanţa (în jur de 300-400 de lei pe cap de locuitor al judeţelor din urmă). Aşadar, un cap de locuitor dintr-o localitate condusă de un pedelist este de 3 ori mai valoros decât un cap de locuitor dintr-o altă localitate, condusă de un pesedist!

Unde credeţi că se vor moderniza mai multe drumuri? Alba şi Arad sunt în top, ambele conduse de pedelişti.
Foarte interesant este să aflăm cât costă un km de drum, pentru că preţul variază de la un judeţ la altul, după criterii necunoscute. Dacă la Constanţa reabilităm un kilometru de drum cu 900.000 de lei, în Bistriţa-Năsăud acelaşi kilometru costă aproape 2.500.000 lei. La Covasna – cam 1.900.000 lei. În Argeş – sub 1.000.000 de lei. Nimeni din guvern nu ne spune cum s-a ajuns la asemenea cifre şi diferenţe uriaşe. În plus, există reglementări legale privind standardele de cost pentru modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene şi comunale, de care nu se ţine seama.

Potrivit acestor standarde, costul estimativ pentru un kilometru de drum comunal este 890.000 RON, iar pentru un kilometru de drum judeţean – 1.500.000 RON, cu toate cheltuielile, inclusiv proiectare, consultanţă, asistenţă tehnică, organizare şantier şi alte cheltuieli diverse şi neprevăzute. Credeţi că pedeliştii se încurcă în aceste „detalii”? Nu au niciun motiv, pentru că banii vor fi plătiţi prin 2013, de viitorul guvern. Dacă se alege praful de deficitul bugetar, e treaba altora.

Cele mai multe localităţi beneficiare de aceste investiţii sunt, din nou, cele conduse de primari ai PDL: 59% din totalul lucrărilor (51% din drumuri judeţene, 62% din drumuri comunale). Cu toate că PSD are cei mai mulţi primari la nivel naţional (35% din numărul total), localităţile conduse de primarii noştri primesc doar 15% din lucrări.

În Bacău, avem 39% dintre primari şi primim zero lei. În Brăila şi Teleorman, avem 50% dintre primari, primim tot zero lei. La Constanţa, 60% dintre primari sunt social-democraţi, primim… 5% din totalul lucrărilor. La fel şi în Dolj, unde avem 44% dintre primari. În toată Oltenia, 45% dintre primari sunt de la PSD, iar lucrările atribuite prin PNDI reprezintă doar 23% din total.

În 6 judeţe ale patriei, Bacău, Bihor, Brăila, Galaţi, Timiş şi Teleorman, localităţile cu primari PSD nu au primit bani nici măcar pentru un kilometru de drum, unul singur, de ochii lumii, să se asfalteze de la primărie la dispensar. Sunt 169 de localităţi, cu 647.465 de locuitori, în această situaţie. În Bihor, Brăila, Galaţi şi Timiş, nici localităţile cu primari PNL (77 de localităţi cu 298.366 locuitori) nu au văzut vreun leu pentru drumuri.

Dacă facem o socoteală simplă, aproape un milion de oameni, din toate aceste localităţi, sunt pedepsiţi de PDL, de Udrea şi Boc, pentru votul lor. Guvernanţii spun că asta nu e discriminare pe criterii politice, nu! Vă rog să îmi spuneţi cum s-ar putea numi…
Poate se va găsi cineva să îmi spună că exagerez. Din păcate, nu exagerez. Cifrele sunt clare. Poate îmi va spune altcineva că există şi judeţe în care primarii PDL nu au primit fonduri. Da, există! În Covansa şi Harghita. Ştiţi de ce? În cele două judeţe există doar 2 primari PDL! Cum a putut Elena Udrea să-i uite, nu ştiu.

Românii sunt împărţiţi între pedelişti şi ceilalţi. Un lucru e clar pentru toată lumea: indiferent de programe, de investiţii, de proiecte, banii sunt pentru PDL. Doar ei, pedeliştii, ştiu ce e bine, ei au dreptate, ei decid binele naţiunii. Pentru PDL, democraţia e o poveste. Însă anul viitor, la alegeri, povestea poate avea un alt sens.

Share

Share

Am fost întrebat zilele acestea ce înseamnă România pentru mine. Și am răspuns că România înseamnă ACASĂ, cu părinții și copiii mei, cu prieteni, colegi și locuri dragi. Am spus că România este formată din toți acei oameni pe care i-am întâlnit în viață și de la care am învățat câte ceva. România înseamnă amintiri frumoase și speranța într-un viitor mai bun.

România suntem noi, fiecare dintre noi, indiferent cum ne cheamă, ce facem și unde locuim. Chiar dacă uneori nu ne place, iar alteori am vrea să fugim cât mai departe, vom fi întotdeauna români. Avem atâtea lucruri de care să fim mândri în istoria, cultura și tradiția noastră. Eu sunt convins că fiecare dintre noi poate să găseasca măcar un lucru pentru care să spună “sunt mândru că sunt român”.

Pentru voi, dragi prieteni, ce înseamnă România?

Share

Share

Avem un Fond de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului. Ce face Guvernul cu el? Păi, dacă e „la dispoziţia Guvernului”, atunci Cabinetul Boc împarte banii cum şi cui vrea el.

Care a fost ideea constituirii acestui fond? Citim articolul 30, alin.2 din Legea 500/2002 a finanţelor publice: Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului, pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercitiului bugetar.

Ce a înţeles Guvernul prin cheltuieli urgente sau neprevăzute, ştim: stadioane, săli de sport, parcuri, patinoare şi bazine de înot prin sate fără apă şi canalizare, capele mortuare şi monumente.

Cum a împărţit banii actuala putere? În înţelepciunea-i binecunoscută, Guvernul Boc ştie că un primar pedelist este mai valoros decât toţi primarii pesedişti şi liberali la un loc. Prin urmare, municipiile care au primit cei mai mulţi bani în 2010 din Fondul de rezervă sunt conduse de primari PDL: Piatra Neamţ – 6.378.000 lei (aproximativ 1,5 milioane Euro), Cluj – Napoca – 6.200.000 lei (aproximativ 1,45 milioane Euro) şi Suceava – 4.500.000 lei (aproximativ 1 milion Euro). Fabulos este cum „gaşca de la Cluj” dijmuia fondurile din rezerva Guvernului. Taxa era de 10%. Acolo, pentru 50.000 de euro nimeni nu se dă jos din pat.

În acest timp, primării conduse de primari ai opoziţiei au primit sume simbolice, cum ar fi cazul municipiilor Galaţi şi Constanţa – 50.000 lei (aproximativ 11.000 Euro – de peste 100 de ori mai puţin decât Piatra Neamţ) sau deloc (municipiul Deva, judeţul Hunedoara, cu primar PNL şi Bistriţa, judeţul Bistriţa Năsăud, cu primar PSD).

În total, primăriile de municipii conduse de PDL au primit în anul 2010 peste 11 milioane Euro, de 2,3 ori mai mult decât localităţile conduse de primari PSD (3,19 milioane Euro) şi PNL (1,48 milioane Euro) la un loc. Doar Piatra Neamţ a primit anul trecut bani cât toate cele 22 de municipii conduse de primari PNL! Prietenii ştiu de ce… De remarcat este faptul că aceşti bani s-au trimis pentru acoperirea cheltuielilor curente şi de capital.

Din 216 oraşe, 137 au primit bani din Fondul de rezervă din care 63 sunt conduse de primari PDL (46%), 27 sunt localităţi cu primari PSD şi 22 – PNL. Oraşele conduse de primari PDL au primit în 2010 de trei ori mai mulţi bani (4,3 milioane Euro) faţă de localităţile conduse de primari PSD (814.000 Euro) şi PNL (568.000 Euro) la un loc. Oraşul Negreşti, din judeţul Vaslui, a primit peste 600.000 Euro pentru a achita o serie de datorii către…Guvern, mai exact către Ministerul Dezvoltării Regionale. Vedeţi ce simplu s-a rezolvat problema? Guvernul are viziune!
În Bucureşti şi la Cluj – Napoca banii din Fondul de rezervă au fost cheltuiţi în cea mai mare parte pentru construcţia/modernizarea de stadioane: aproape 34 milioane Euro (Bucureşti) şi aproximativ 14 milioane Euro (Cluj – Napoca).

Cele mai mari alocări s-au făcut în ultimele zile din an, când oamenii sunt preocupaţi de masa de Crăciun.
Prin H.G. nr. 1379 / 28 decembrie 2010 s-au alocat nu mai puţin de 177.000 mii lei. Printre autorităţile locale care au primit sume importante pentru acoperirea cheltuielilor curente se numără, din nou, cele conduse de reprezentanţi ai puterii: judeţele Dâmboviţa şi Caraş – Severin, primind 8,55 mld. lei respectiv 7,82 mld. lei.

Situaţia distribuirii acestor fonduri la nivel naţional, în funcţie de apartenenţa politică a primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene relevă faptul că cei mai mulţi bani s-au îndreptat spre oamenii PDL: 58% în 2009, 60% în 2010 şi aproape 50% în acest an, până în clipa de faţă. Primarii şi preşedinţii CJ ai PSD au primit 25% (2009), 16% (2010) şi, respectiv, 17% (2011) din fonduri, deşi avem mai mulţi primari şi preşedinţi CJ. Şi situaţia distribuirii sumelor la nivelul fiecărui judeţ este „portocalie”.

Unităţile de cult beneficiază de sprijin constant din partea statului, dar şi aceste fonduri sunt alocate pe criterii politice, în funcţie de apartenenţa politică a primarilor din localităţile pe raza cărora se regăsesc aceste lăcaşe de cult. Mai exact, în jur de 85% din banii alocaţi lăcaşelor de cult au ajuns la pedelişti.

În concluzie, în anul 2010, banii au fost împărţiţi pe criterii clare şi obiective, pentru investiţii serioase, chiar dacă marea majoritate a românilor se îndoieşte de acest lucru. Şi în 2011 s-a întâmplat la fel, indiferent ce ar spune opoziţia, cetăţenii sau ong-urile care nu au altă treabă decât să critice guvernul.

De la începutul anului şi până acum, Cabinetul Emil Boc a alocat din Fondul de rezervă pe care-l are la dispoziţie, prin nouă hotărâri de guvern, suma de 196,28 milioane lei. Banii au fost direcţionaţi cu predilecţie către localităţile conduse de primari (aţi ghicit!)… PDL. Nici nu se putea altfel, într-o Românie democratică şi europeană.

Cele mai multe fonduri destinate primăriilor PDL au fost alocate în judeţele Neamţ (din nou „Pinalti” câştigă!), Suceava, Cluj, Dâmboviţa, Timiş, Prahova, Bacău, iar cele mai puţine în judeţele Călăraşi, Ialomiţa, Satu Mare, Vrancea. Găsim pe lista beneficiarilor edili care şi-au anunţat recent intenţia de a candida pentru un nou mandat nu pe lista PSD ori PNL, pe care au fost aleşi în 2008, ci pe lista UNPR. Merită şi ei o răsplată pentru munca, viziunea şi devotamentul lor.

Vă mai dau un exemplu: primarul comunei Baru, din judeţul Hunedoara, Daniel Răducanu, a câştigat alegerile în 2008 pe lista PNL. În anii 2009 – 2010, liberalul a primit, prin trei hotărâri de Guvern, doar 83.000 lei, în total. Spre sfârşitul anului 2010, primarul şi-a dat demisia, apoi a candidat din nou la primărie, dar din partea… PDL. Şi a câştigat. Nu numai mandatul. Brusc, Guvernul Boc se arată profund interesat de soarta comunei şi trimite un milion de lei către Primăria Baru, prin HG 440/04.05.2011. După cum vedeţi, Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului poate fi folosit şi pentru cumpărarea primarilor.

În judeţul Dolj, deşi avem 46% dintre primari, trei sferturi din fondurile alocate în acest an s-au îndreptat spre primarii portocalii. Cetăţenii din Dolj şi colegii mei, primarii social-democraţi, ştiu foarte bine despre ce vorbesc.
În vară, când Guvernul a decis să aloce noi sume de bani de la fondul de rezervă pentru realizarea unor investiţii care nu mai suportau amânare în satele şi co-munele din ţara noastră, în jur de 5 milioane de lei s-au acordat pentru cămine culturale, case şi capele mortuare sau extinderea unor parcuri şi terenuri de sport în mediul rural.

Dacă închidem spitalele, este logic să construim capele mortuare, nu? Astfel, pentru constructia de capele si case mortuare, Executivul a alocat 325.000 de lei. O casă mortuară din comuna Tomeşti, judeţul Harghita, a costat 100.000 de lei! Merită vizitată, ce ziceţi? Spita¬lul Clinic Municipal de Urgenţă ,,Prof. dr. Octavian Fodor” din Cluj-Napoca a primit de la gu¬vern doar 50.000 de lei. Oricum medicii pleacă din ţară în valuri-valuri, iar românii se tratează cu ceai de păducel.

Luna trecută, din acelaşi Fond de rezervă al Guvernului s-au împărţit aproape 380 milioane de lei diverselor primării din ţară pentru acoperirea subvenţiei la energia termică. Printre acestea nu s-a regăsit şi cea din Brad, judeţul Hunedoara. Disperat, primarul din Brad a intrat în greva foamei. L-aţi văzut, desigur, pe la ştiri. Omul a ajuns la spital, pentru că 10.000 de oameni au fost lăsaţi pradă frigului. Ministrul Igaş s-a amuzat de situaţie şi a invocat “vorba proverbului: Cri, cri, cri, toamna gri…”. Nu ştiu despre ce proverb vorbeşte dl Igaş, dar de „Balada unui greier mic” a lui Topârceanu au aflat şi copiii de la grădiniţă.

La Turnu Măgurele, profesorii sunt fericiţi nevoie mare, pentru că nu şi-au primit salariile de 2 luni. Şcolile nu sunt încălzite, iar bugetul local e blocat de prefect. Dar Primăria Ploieşti, spre exemplu, primeşte 1,8 milioane euro de la guvern pentru salariile fotbaliştilor şi antrenorilor de la Petrolul, aflate printre „nevoile stringente” ale primăriei.

Şi la Salonta e veselie. Primăria a dat peste 26.000 de euro pentru un joc online, care implică „aventură, gândire, perspicacitate, îndemânare şi acţiune în timp real” şi promovează turismul cultural (?!). Aceeaşi primărie a primit apoi 50.000 de lei, ajutor financiar de la Guvern, având în vedere că localitatea bihoreană figura pe lista celor aflate pe marginea prăbuşirii financiare…

Nu mai putem accepta această situaţie. Esxte o bătaie de joc modul în care sunt tocaţi banii publici, modul în care fondurile sunt împărţite pe criterii politice, fără să se ţină cont de priorităţi, de problemele reale ale oamenilor. Nu mai putem accepta incompetenţa şi cinismul actualilor guvernanţi.

Opoziţia va depune o serie de modificări legislative pentru ca fondul de rezervă al guvernului să fie folosit pe criterii clare şi destinaţii precise, de către cei aflaţi azi la putere şi de către oricare altă viitoare guvernare.

Share

Share

Atunci când țipă la bănci, Traian Băsescu seamănă cu un copil frustrat, care s-a supărat că băieții mai mari, pe care i-a lăsat să se joace cu mingea lui, nu mai vor sa îi dea acum mingea înapoi.
România culege acum roadele politicii economice nefaste ale guvernului PDL. Da, este criză în Europa, dar România avea șansa să iasă întărită din această criză. Această șansă a fost irosită de guvernarea PDL, care nu a știut să facă altceva decât să le ia oamenilor din bani și să îi bage în buzunarele clienților de partid.
România are astăzi nevoie de locuri de muncă, dar Băsescu vrea să mai taie 120.000 de slujbe. România are astăzi nevoie de putere de cumpărare, dar guvernul PDL a înghețat pensiile și salariile. România are astăzi nevoie de noi motoare economice, precum agricultura, dar regimul Băsescu taie 1 miliard de lei din bugetul agriculturii pe 2012.
România are nevoie de un guvern capabil să dezvolte economia ca să nu mai fim nevoiți să stăm cu mâna întinsă la băncile din străinătate. Eu cred că, înainte să strigăm hoții, trebuie să vedem noi ce putem face pentru economie și pentru țară.

Share

Share

PSD a luat astăzi o hotărâre corectă. Nu a fost o decizie ușoară, nu mi-am dorit în niciun moment să ajungem aici. Dar deciziile partidului trebuie respectate, la fel cum trebuiesc respectate legile într-un stat. Așa cum nimeni nu este mai presus de lege, niciun membru din PSD nu este mai presus de hotărârile partidului. A fost un moment greu, trebuie să mergem mai departe. Sper că de-acum înainte să ne putem concentra pe schimbarea regimului Băsescu-PDL și să lăsăm deoparte discuțiile interne.

Share