Liber la distrugere

Liber la distrugere

Combaterea eroziunii solului ar trebui să devină o prioritate pentru România, două treimi din teritoriul ţării fiind supus acestei agresiuni climatice. O consecinţă extrem de gravă este începutul deşertificării în sudul ţării. Ştiu foarte bine care e situaţia în Dolj, unde fenomenul s-a amplificat. La Sadova, Bechet, Dăbuleni, Mârşani, Desa, dunele de nisip fac parte din peisaj. Lucrurile sunt la fel de grave şi în Olt, Teleorman, Călăraşi, Giurgiu. O treime din teritoriul României – aproximativ 7 milioane de hectare – şi 40 la sută din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare, fiind ameninţate echilibrul ecologic, siguranţa alimentară şi sănătatea populaţiei.

În loc să vedem un program naţional de combatere a eroziunii solului şi a sistemului de desecare, o strategie de refacere a sistemului de irigaţii, actualul Guvern distruge şi puţinul pe care îl mai avem, desfiinţând Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF).

Cu ce se ocupă ANIF? Pe scurt: irigaţii, desecări, drenaje, combaterea eroziunii solului, construcţii cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. ANIF este regia autonomă specializată în protecţia faţă de calamităţile naturale şi administrează un întreg patrimoniu naţional, de interes public.

În timp ce aproape un milion de români trăiesc în zone de mare risc la inundaţii, Guvernul Boc a dat liber la distrugerea acestui sector de activitate, invocând constrângeri bugetare. În esenţă, prevederile ordonanţei blochează sistemul de îmbunătăţiri funciare şi afectează grav activităţile agricole.

Concret, prin OUG nr.82/2011, ANIF este transformată într-o Agenţie Naţională în ograda Ministerului Agriculturii şi sunt daţi afară peste 3500 de specialişti. Nu sunt prevăzute măsuri pentru gestionarea patrimoniului aflat în administrarea ANIF. Cum se va putea asigura exploatarea, întreţinerea şi funcţionarea în condiţii optime a celor peste 3500 de staţii de pompare pentru irigaţii şi desecare, cu 1500 de salariaţi? Nu şi-a pus nimeni această întrebare?

Administrarea digurilor şi barajelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor va fi predată Administraţiei Naţionale Apele Române. Cu toate acestea, în ordonanţa guvernului vedem că veniturile proprii ale Agenţiei nou-înfiinţate se constituie şi din “tarifele de trecere pe digurile aflate în administratea Agenţiei”, din “sume rezultate din valorificarea masei ierboase, obţinute în urma lucrărilor de întreţinere a digurilor”. Păi, digurile nu sunt predate la Apele Române? Ce să mai întreţină, ce să mai administreze? Nu a citit nimeni din Guvern ce scrie în ordonanţă? De unde vine acest act normativ?

Se introduce o taxă de îmbunătăţiri funciare, ca sursă pentru acoperirea cheltuielilor agenţiei pentru administrarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare. Calculul, modul de colectare şi de folosire, precum şi termenele de plată a taxei nu sunt stabilite încă. Oricum tariful pentru irigat este mare pentru posibilităţile agricultorilor, ajunge la 12 – 15 milioane de lei vechi la hectar. Dacă mai introducem o taxă, e clar că oamenii nu îşi vor mai permite să plătească irigaţiile.

În contextul în care România a fost afectată, în ultimii ani, de inundaţii, alunecări de teren, ruperi de diguri, eroziuni puternice ale solului, secetă, cine îşi asumă responsabilitatea pentru abandonarea digurilor, barajelor, staţiilor de pompare şi a cantoanelor de apărare?

Ministerul Agriculturii a iniţiat acest proiect fără să aibă un program de restructurare pentru unităţile afectate şi fără să ţină cont de propunerile Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală a Senatului României.

Această ordonanţă de urgenţă a Guvernului Boc reprezintă, de fapt, decesul sistemului de irigaţii din România şi a tot ce înseamnă lucrări de îmbunătăţiri funciare. Este de neînţeles cum poate un guvern care se consideră responsabil să conceapă un asemenea act normativ! La dezbaterile care urmează să aibă loc în Camera Deputaţilor, voi susţine respingerea acestui proiect de lege, care nu este altceva decât încă o măsură dezastruoasă a Guvernului Boc, cu efecte grave pe termen lung.

Disponibilizările din sistem au un impact social major. Ne-am supărat când la Jucu au fost disponibilizaţi 2000 de muncitori, dar acum nimeni nu se gândeşte la peste 3500 de oameni care vor rămâne fără loc de muncă. Peste 3500 de specialişti cu vechime şi competenţă în domeniul îmbunătăţirilor funciare sunt trimişi în şomaj, fără nicio reţinere. Este revoltător, dar nu ne mai miră nimic din ceea ce fac actualii guvernanţi. În doi de zile, au dat afară sute de mii de bugetari şi nu au creat nici măcar un loc de muncă, nu au făcut nimic să atragă investitori serioşi. Ştiţi că nemţii de la Mercedes au avut intenţia să investească în România peste 800 de milioane de euro, la Salonta (da, unde e primarul acela care spune că Salonta nu e pământ românesc şi a separat şcolile din oraş pe criterii etnice, cu binecuvântarea ministrului Funeriu!), dar au fost puşi pe fugă de gaşca de incompetenţi aflată la guvernare. Primarul udemerist din Salonta, despre care vă spuneam zilele trecute că a dat vreo 26.000 de euro din banii publici pentru un joc online, a refuzat grupul Daimler de teamă că se va schimba ponderea românilor în zonă! Nemţii au plecat atunci în Ungaria, unde construiesc fabrica şi au creat peste 3000 de noi locuri de muncă. În plus, lucrările de construcţie implică numeroase companii maghiare, circa 80% dintre contractori fiind locali. Daimler are, de asemenea, 17 furnizori de piese auto pe teritoriul Ungariei care au câștigat sute de milioane de euro în urma contractelor cu producătorul auto. Comentariile nu mai au rost.

Aşadar, 3000 de locuri de muncă pierdute din cauza incompetenţei şi dezinteresului celor de la guvernare, alte 3500 de locuri de muncă tăiate cu coasa de Boc la ANIF. Aceasta este politica regimului falimentar Băsescu – Boc!

Raspunde