În perioada 3 – 7 octombrie 2009, la Stockholm, a avut loc cea de-a 42-a reuniune a Organismelor Specializate în Afaceri Comunitare şi Europene (COSAC).

Principalele subiecte de dezbatere au vizat viitorul construcţiei europene, rolul parlamentelor naţionale din statele membre în contextul în care Tratatul de la Lisabona va intra în vigoare în scurt timp, noile reglementări privind sectorul financiar şi aplicarea planului anticriză, precum şi eforturile de combatere a schimbărilor climatice, cu impact major asupra întregii vieţi socio-economice .

România a participat activ la dezbaterile din cadrul Convenţiei pentru viitorul Uniunii Europene, inclusiv la nivel parlamentar, şi a susţinut proiectul noii construcţii politice. De altfel, Tratatul stabilind o Constituţie pentru Europa a fost ratificat de ţara noastră. Rezultatul referendumului irlandez, precum şi finalizarea ratificării de către Polonia indică o apropiată intrare în vigoare a Tratatului.

Delegaţia Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României la cea de-a 42-a reuniune a Organismelor Specializate în Afaceri Comunitare şi Europene (COSAC), de la Stockholm, a susţinut, alături de delegaţiile din Austria, Belgia, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia şi Spania, un amendament la Proiectul de contribuţii şi concluzii, iniţiat de delegaţia Franţei, prin care se solicita tocmai o intrare în vigoare cât mai rapidă a Tratatului de la Lisabona.

De-a lungul anilor, au existat multe controverse în privinţa suveranităţii şi independenţei statelor membre ale Uniunii, s-au purtat lungi discuţii pe marginea subsidiarităţii şi raporturilor dintre Uniunea Europeană şi statele membre, dintre Parlamentul European şi parlamentele naţionale. Tratatul de la Lisabona introduce forme noi de intervenţie a parlamentelor naţionale în cadrul funcţionării Uniunii Europene. Este vorba despre mecanisme şi proceduri menite să clarifice raporturile dintre Uniunea Europeană şi statele membre, echilibrând balanţa decizională.

Supravegherea eficientă a pieţelor financiare

Cea mai mare provocare a Uniunii Europene s-a dovedit a fi criza economică. După disensiuni care puneau sub semnul întrebării viitorul Uniunii, liderii europeni au căzut de acord cu necesitatea absolută a unei coordonări a politicilor economice.
Eşecul pieţelor financiare a evidenţiat, în primul rând, importanţa reglementării şi supravegherii lor eficiente. Noile reglementări trebuie să găsească echilibrul între flexibilitatea şi lichiditatea pieţelor financiare, pe de o parte, şi stabilitatea acestora, pe de altă parte.

Comisia Europeană a adoptat la 23 septembrie 2009 un pachet de proiecte legislative care îşi propune stabilizarea sustenabilă a sectorului financiar din întreaga Uniune Europeană. Legislaţia promovează crearea unor instituţii noi, respectiv Comitetul european pentru riscuri sistemice, având ca obiectiv principal identificarea şi semnalarea timpurie a riscurilor sistemului financiar, Sistemul european al supraveghetorilor financiari, compus din autorităţi naţionale de supraveghere, Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale şi Autoritatea Europeană a Pieţelor Financiare .

Arhitectura globală a pachetului este complexă şi considerăm că, în procesul de negociere şi amendare în Consiliul UE şi Parlamentul European, trebuie avute în vedere 3 principii: asigurarea unui mecanism de supraveghere coordonat la nivel comunitar în scopul prevenirii şi combaterii efectelor unor potenţiale crize financiare; evitarea suprapunerilor de atribuţii între autorităţile de supraveghere constituite la nivel comunitar şi cele existente la nivelul statelor membre; asigurarea unui sistem de finanţare echitabil în raport cu resursele şi dimensiunea pieţelor financiare naţionale ale statelor membre, în special în contextul crizei economice prezente.

Pachetul legislativ reprezintă un bun punct de plecare, dar trebuie lansate şi iniţiative pentru îmbunătăţirea reglementării pieţelor financiare, nu numai a supravegherii.

Pe termen lung, Europa are nevoie de o strategie actualizată pentru creştere economică şi crearea de locuri de muncă – o strategie Lisabona revitalizată, pentru a transforma economia Uniunii Europene într-una capabilă să beneficieze de avantajele globalizării.

Priorităţile factorilor de decizie din Uniunea Europeană în procesul de redresare economică ar trebui să fie restabilirea pe un nou fundament a funcţionării pieţelor financiare şi de capital, dar, în aceeaşi măsură, protejarea locurilor de muncă şi crearea unora noi, astfel încât revenirea la creştere a economiei Uniunii Europene, prin aplicarea planului anticriză şi reluarea puternica a investiţiilor, să însemne şi bunăstare pentru cetăţenii Europei.

Cooperarea reală dintre state în aceste momente este esenţială, motiv pentru care salutăm concluziile Summit-ului G20 de la Pittsburg. Este semnificativă în acest sens reafirmarea poziţiei comune europene conform căreia nici o entitate financiară nu trebuie să se găsească în afara reglementărilor şi supravegherii.

Ne raliem poziţiei Parlamentului European care subliniază necesitatea unui cadru responsabil de creditare şi a reglementării stricte a tranzacţiilor extrabursiere cu produse derivate, ca şi a necesităţii de a consolida si de a extinde regulile prudenţiale dincolo de cadrul Basel II, pentru ca rezervele minime obligatorii ale băncilor să crească în mod substanţial.

Eforturi de combatere a schimbărilor climatice

Dacă riscurile financiare şi-au dovedit pe termen scurt forţa distructivă, schimbările climatice sunt cele care pe termen mediu îşi vor spori impactul asupra întregii vieţi economico-sociale.

Propunerea Comisiei Europene de a stimula şi susţine finanţarea internaţională a eforturilor de combatere a schimbărilor climatice este relevantă. Până în 2020, statele dezvoltate vor fi nevoite să aloce reducerii gazelor cu efect de seră peste 100 de miliarde de euro anual. Din această sumă urmează să se aloce din surse publice 22-50 miliarde euro anual. Este un efort uriaş, nu doar financiar, ci şi de înţelegere de către cetăţeni a necesităţii utilizării de fonduri publice pentru un scop care trece dincolo de frontiere şi a cărui atingere este atât de îndepărtată în timp.

Susţinem angajamentul Uniunii Europene de a se ajunge la Conferinţa ONU de la Copenhaga, dedicată schimbărilor climatice, din decembrie 2009, la un acord global şi cuprinzător în domeniul schimbărilor climatice. Comisia pentru afaceri europene a Parlamentului României salută eforturile internaţionale pentru încheierea unor înţelegeri cât mai cuprinzătoare la negocierile de la Copenhaga, inclusiv iniţiativa Uniunii Europene de a aloca 2-15 miliarde pe an pentru combaterea schimbărilor climatice.

Implementarea pachetului legislativ al UE „Energie – Schimbări climatice”, convenit în decembrie 2008, reprezintă cadrul legal pentru ca UE să îşi îndeplinească până în 2020 angajamentul independent de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de nivelul din 1990, cu posibilitatea de a extinde ţinta de reducere la 30%, dacă celelalte ţări dezvoltate însoţesc acest obiectiv cu măsuri adecvate.

Obiectivul mai îndepărtat al UE, de reducere cu cel puţin 50%, până în anul 2050 a nivelurilor emisiilor globale, este imposibil de atins în absenţa unor acţiuni intense de combatere a defrişărilor. Astfel, Comisia Europeană propune un regulamentul ce vizează reducerea riscului plasării de masă lemnoasă şi a produselor de esenţă lemnoasă provenite din tăieri ilegale pe piaţa Uniunii Europene.
În aceeaşi direcţie a responsabilităţii faţă de şansele de dezvoltare a generaţiilor următoare, trebuie să sprijinim pe plan european investiţiile în economia ecologică, cum ar fi energiile regenerabile şi, în general, a investiţiilor în tehnologiile prietenoase faţă de mediu.

Este important de subliniat faptul că toate reglementările europene au impact asupra vieţii fiecăruia dintre noi.

Implicarea sporită a cetăţenilor europeni atât în procesele de consultare pentru formularea politicilor Uniunii cât şi în procesul de adoptare a deciziilor rămâne unul dintre obiectivele de care depinde succesul noii construcţii instituţionale care va fi lansată la data intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Deputat Valeriu Zgonea
Membru al Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României