Doamnelor şi domnilor,
Stimaţi colegi,

Acordul liderilor G20 la summit-ul de la Londra, care a avut loc săptămâna trecută, marchează un prim pas decisiv pe calea relansării economiei. Deşi s-a desfăşurat sub semnul divergenţelor, reuniunea statelor G20, ce concentrează 90% din bogăţia mondială, şi-a atins, în mare parte, scopul: liderii celor mai dezvoltate 20 de ţări din lume au căzut de acord asupra unui important plan de stimulare a economiei mondiale, care include întărirea legislaţiei privind fondurile de investiţii şi paradisurile fiscale, precum şi reglementarea mai strictă a sistemului financiar global.

Au fost dezbateri aprinse, s-au adoptat măsuri importante, care trebuie să se afle şi în atenţia noastră, mai mult decât tot felul de bombe mediatice lansate pentru a deturna atenţia publicului!

Liderii G20 au decis să pună capăt paradisurilor fiscale care nu se conformează reglementărilor fiscale internaţionale şi care nu sunt de acord să furnizeze informaţiile solicitate de autorităţi. Totodată, s-a hotărât suplimentarea fondurilor FMI şi ale altor instituţii financiare cu un trilion de dolari.

Aşadar, mai multe reguli, un control mai riguros al pieţelor financiare şi reforme instituţionale, acestea sunt principalele măsuri menite să „vindece” economia mondială. În documentul pe care l-au semnat toţi şefii de stat şi de guvern prezenţi la summit se regăsesc punctele centrale ale planului de reformă, fiind cel mai mare plan economic global din istorie, prin care 5 mii de miliarde de dolari vor fi injectate în economia mondială.

La summit-ul de la Londra s-a discutat şi despre alimentarea fondurilor pentru ajutarea pieţelor emergente în dificultate, în special a ţărilor est-europene, afectate din ce în ce mai mult de criza economică.

Toate măsurile adoptate ne privesc şi pe noi, pentru că România este afectată de criză, o criză pe care nu am provocat-o noi, dar care a scos la lumină toate dezechilibrele structurale acumulate de economia ţării noastre. Criza va fi de durată şi trebuie să fim capabili să ne protejăm, trebuie să ştim ce decizii majore sunt adoptate la nivel global, pentru că aceste decizii influenţează economia românească, precum şi răspunsul autorităţilor române, al Guvernului nostru în faţa provocărilor perioadei pe care o traversăm.

Relevantă, în acest context, este reclădirea încrederii în economia românească. Banca Naţională a României a deblocat o parte importantă de resurse destinate repornirii creditării economiei. Totodată, un semn bun este dat de faptul că rata de absorbţie a fondurilor europene s-a dublat în ultimele trei luni. Desigur, provocările sunt mari şi trebuie să găsim soluţiile adecvate pentru a rezolva problemele cu care ne confruntăm.

PSD consideră că este total greşit să fie crescute taxele şi impozitele, într-o perioadă de criză. În timp ce Franţa, spre exemplu, renunţă la impozitul forfetar, cel puţin în această perioadă dificilă, România vrea să adopte acest sistem!

Instituirea unui impozit forfetar nu ar reuşi decât să împingă spre faliment majoritatea firmelor mici şi mijlocii. Peste 80% din firmele din România sunt mici şi foarte mici! Sugrumarea acestui sector ar însemna o lovitură dată cererii de bunuri şi servicii în piaţă şi, implicit, o comprimare şi mai accelerată a economiei. Vor fi desfiinţate zeci de mii de locuri de muncă, în condiţiile în care preocuparea Guvernului trebuie să fie, în primul rând, păstrarea locurilor de muncă existente şi crearea altora noi!

Cum putem crea locuri de muncă? Prin investiţii, prin susţinerea unor proiecte importante de infrastructură. Asupra acestor probleme trebuie să se concentreze Guvernul. În plus, rectificarea bugetară nu trebuie să se transforme într-un pretext pentru abandonarea angajamentelor din Programul de Guvernare! Capacitatea de reacţie a Executivului, în primul rând a ministerelor Transporturilor şi Dezvoltării, care au bugete consistente de investiţii, constituie un element de bază pentru combaterea efectelor crizei şi pentru reclădirea încrederii în economia românească.

Valeriu Zgonea
Deputat