În aceste zile circulă multe veşti bune, menite să ne ridice moralul, în condiţiile actuale de recesiune.

În primul rând, statul este reformat urgent prin asumarea răspunderii Guvernului, metoda „3 în 1”, ceea ce reprezintă o performanţă, trebuie să recunoaştem!

A doua veste care ne bucură este că s-a inaugurat recent o bază de tratament balnear la Salina Turda. După tăierea panglicii, de către ministrul Turismului, uşa sălii de tratament a fost închisă, pacienţii fiind trimişi acasă. Acest „model” de inaugurare a fost lansat de premierul Emil Boc şi de ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, care au tăiat panglica centurii de ocolire a municipiului Gherla pe 14 august 2009, iar după câteva zile şoseaua s-a surpat şi a fost închisă!

Din rândul veştilor bune putem aminti mărirea cu 50% a salariilor angajaţilor din Departamentul de Control al Guvernului. Restul bugetarilor mai au de aşteptat, doar suntem în plină criză economică!

Pe fondul unor discuţii contradictorii privind protocolul Coaliţiei, jocurile politice şi lupta pentru preşedinţie, mi-am propus să vă atrag atenţia asupra unei probleme mult mai prozaice, încadrată la categoria „veşti rele”: România va deveni, în curând, un uriaş morman de PET-uri! Milioane de sticle de plastic sufocă munţii, pădurile, câmpiile, lacurile şi albiile râurilor!

PET-urile se degradează în sute de ani, reprezentând una dintre cele mai mari surse de poluare!
Legislaţia europeană, asumată de România odată cu aderarea la Uniunea Europeană, impune o serie de măsuri ecologice pentru managementul deşeurilor. Una dintre acestea urmăreşte închiderea celor 265 de depozite municipale neconforme cu normele UE, până în anul 2017.

Anual, România trebuie să gestioneze, în medie, 36,7 milioane de tone de deşeuri. Aproximativ 100.000 de tone de deşeuri pe zi, din care 30% sunt PET-uri! La ora actuală, doar 2% din materialele reciclabile sunt valorificate, în urma colectării selective a deşeurilor, sistem care deserveşte o mică parte a populaţiei şi în care cetăţenii nu sunt cointeresaţi.

În acest context, ce soluţii există pentru cantitatea imensă de PET-uri care s-a acumulat deja pe hectare întregi în ţara noastră?

Am urmărit cu interes campania iniţiată recent de cotidianul „Adevărul”, a cărei miză este implementarea la nivel naţional a sistemului „buy-back”, de răscumpărare a PET-ului. Sistemul funcţionează în Statele Unite ale Americii, în Canada, Germania, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia şi în alte state. Rata de reciclare pe segmentul deşeuri din PET a crescut cu aproape 80% odată cu introducerea sistemului „buy-back”!

În urmă cu 10 ani, Germania se confrunta cu aceleaşi probleme ca şi România, PET-urile făcând parte din peisaj. Iniţial, populaţia a fost reticentă în privinţa introducerii taxei de garanţie, dar în cele din urmă a acceptat această măsură. Sistemul „buy-back” se aplică din 2003 şi problema poluării cu PET-uri a dispărut. Suma de 0,25 euro se plăteşte la cumpărarea produsului, iar la returnarea ambalajelor din plastic, cumpărătorii îşi primesc banii înapoi. Astăzi, circa 95% din PET-uri se întorc la magazine direct prin cumpărători!

În Danemarca este trecută garanţia sticlelor de plastic direct pe bonul de cumpărături. La ora actuală, în multe ţări, sunt instalate aparate în care se strâng şi se compactează PET-urile în magazinele alimentare.

Introducerea sistemului „buy-back” de colectare a PET-urilor în România ar fi binevenită! Taxa pe PET şi returnarea garanţiei poate motiva serios populaţia. Trebuie să punem la punct întregul sistem, să dezvoltăm reţeaua de reciclare, să acordăm subvenţii celor care investesc în domeniu. Trebuie să trezim interesul în rândul cetăţenilor şi să găsim cele mai bune soluţii pentru a stopa invazia plasticului pe termen lung! Nu în ultimul rând, trebuie să ne gândim la generaţiile de mâine, la obligaţia noastră de a lăsa moştenire un mediu curat şi la dreptul copiilor noştri de a trăi într-o lume care nu este sufocată de milioanele de PET-uri!

Sistemul „buy-back” de colectare a PET-urilor completează sistemul de colectare selectivă, care se aplică deja, mai ales în mediul urban, dar se dezvoltă şi în mediul rural.

Recent, în judeţul Dolj, s-a inaugurat prima staţie de sortare şi transfer a deşeurilor menajere, o investiţie de peste 900.000 euro. Acest proiect important este realizat de Asociaţia Comunelor din Sudul Olteniei „SUDOLT” şi finanţat prin programul Phare 2004 - Coeziune Economică şi Socială, beneficiarii fiind cei 28.300 de locuitori din nouă comune doljene – Goicea, Giurgiţa, Măceşu de Sus, Măceşu de Jos, Cârna, Catane, Bârca, Bistreţ şi Gighera. Locuitorii celor 9 comune vor plăti o sumă modică, de 6 lei pe lună, pentru a-şi depozita gunoiul la standarde europene, contribuind astfel la protecţia mediului şi la creşterea calităţii vieţii.

Proiectul realizat de Asociaţia Comunelor din Sudul Olteniei este un exemplu în domeniul colectării selective a deşeurilor, dar şi dovada că am început să înţelegem ce înseamnă protecţia mediului şi că lucrurile se pot schimba în bine.

Valeriu Zgonea
Deputat