Bună ziua,
Doamnelor şi domnilor,
Stimaţi colegi,
Primul articol al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului proclamă: TOATE FIINŢELE UMANE SE NASC LIBERE ŞI EGALE ÎN DEMNITATE ŞI DREPTURI. Acest articol constituie fundamentul libertăţii şi dreptăţii în lume. Şi persoanele cu handicap au aceleaşi drepturi ca toţi ceilalţi cetăţeni!
În ciuda progreselor realizate, a reglementărilor legale şi a strategiilor adoptate, există multe bariere pe care persoanele cu handicap sunt obligate să le înfrunte, în accesul la educaţie, încadrarea în muncă şi accesul la bunuri şi servicii. Discriminarea cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi se bazează uneori pe prejudecăţi, dar adesea este cauzată de faptul că aceşti oameni sunt pur şi simplu uitaţi ori ignoraţi!
Nu este suficient faptul că avem o legislaţie anti-discriminatorie, că suntem o ţară membră a Uniunii Europene şi există numeroase rezoluţii şi directive comunitare care reglementează aspectele în acest domeniu şi stabilesc cadrul general al programului de acţiune pentru combaterea discriminării şi pentru integrarea socială a persoanelor cu handicap. Nu este suficient să elaborăm programe de incluziune socială şi să analizăm starea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap. Pentru a transpune în practică aceste reglementări, este necesară participarea întregii societăţi, ceea ce înseamnă, în primul rând, educaţie publică şi înţelegerea nevoilor şi drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, lupta împotriva prejudecăţilor şi discriminării de orice fel.
Astăzi, când sărbătorim Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Discriminării Persoanelor cu Handicap, o zi cu semnificaţii deosebite, în România mai sunt persoane cu handicap care stau ascunse, copleşite de sentimentul inutilităţii! A fi imobilizat într-un scaun cu rotile este o pedeapsă cruntă, neexistând rampe de acces în multe instituţii, magazine sau în mijloacele de transport în comun! Există şi rampe construite în bătaie de joc, astfel încât şi un om cu picioarele întregi şi-ar croi drum cu mare greutate pe aceste pante improvizate. Este doar un exemplu dintr-un şir mai lung al problemelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi. Avem bariere discriminatorii şi în planuri mai subtile, dificil de identificat. Prin urmare, promovarea drepturilor persoanelor cu handicap reprezintă un obiectiv prioritar.
Avem o lege care sancţionează discriminarea, Legea nr. 48, adoptată în anul 2002. Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării funcţionează din anul 2003, rolul acestuia fiind de a informa şi de a forma societatea românească în vederea eliminării oricărei forme de discriminare, de a investiga şi de a sancţiona actele de discriminare, contribuind astfel la crearea unui climat general de încredere, respect şi solidaritate, definitoriu pentru o societate democratică şi europeană.
Avem o Strategie naţională privind protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap din România, în vigoare pentru perioada 2007 – 2013, şi un Plan de activitate pentru perioada 2009 – 2012, elaborat de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, din care amintesc câteva acţiuni: ratificarea Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi; modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; finanţarea proiectelor în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu handicap; finalizarea Programului de Incluziune Socială, finanţat de Guvernul României prin împrumut acordat de către Banca Mondială, prin care se va continua reforma instituţională. La ora actuală, se află în derulare cea de-a doua selecţie de proiecte. În cadrul primei selecţii, au fost declarate câştigătoare proiectele de construcţie de centre rezidenţiale ale unui număr de 9 direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, pentru care a fost prevăzută suma de 7,5 milioane de euro.
Analiza situaţiei actuale a sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap din ţara noastră evidenţiază câteva zone în care intervenţia trebuie să fie asigurată cu prioritate.
* În primul rând, familiile care au în îngrijire copii şi persoane adulte cu handicap au nevoie de sprijin sub formă de servicii sociale şi reglementări legale care să le asigure un trai decent. PSD consideră că trebuie înfiinţate urgent centre de servicii sociale care să vină în sprijinul familiilor persoanelor cu handicap. Susţinem necesitatea îmbunătăţirii şi dezvoltării serviciilor oferite la domiciliu, întrucât 97% dintre persoanele cu dizabilităţi se află în grija familiilor!
* În al doilea rând, integrarea socială a persoanelor cu handicap este încă redusă, din mai multe motive, de la existenţa barierelor de ordin fizic şi comunicaţional până la lipsa serviciilor de pregătire pentru piaţa muncii. Potrivit datelor statistice, numărul total al persoanelor cu handicap din ţara noastră se ridică la 631.199, fiind încadrate în muncă doar 25.705 persoane.
* În al treilea rând, parteneriatele public – public sau public – privat sunt limitate în prezent. Spre exemplu, la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap nu s-a încheiat nici un parteneriat între această instituţie şi alte instituţii guvernamentale.
De altfel, în perioada 2004 – 2008, despre Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap s-au spus numai lucruri „bune”, de la jaf din banii persoanelor cu handicap până la acuzaţii de hărţuire sexuală la adresa fostului preşedinte al ANPH, liberalul Silviu George Didilescu, acuzaţii lansate de subordonatele sale! Proiectele încropite au rămas pe hârtie, graţie dezinteresului şi incompetenţei celor care au guvernat ţara în ultimii 4 ani!
Strategia PSD privind protecţia şi integrarea persoanelor cu handicap urmăreşte creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă în rândul acestor persoane, principiul de bază fiind de la Asistenţă Socială la Integrare Socială. Avem în vedere asigurarea pregătirii şcolare a persoanei cu dizabilităţi, indiferent de locul în care aceasta se află, realizarea, diversificarea şi susţinerea financiară a programelor privind pregătirea profesională, susţinerea logistică şi financiară a angajatorilor în vederea realizării amenajărilor necesare integrării persoanei cu handicap angajate.
PSD consideră că sunt necesare eforturi speciale pentru a promova accesul persoanelor cu handicap la educaţie şi pe piaţa forţei de muncă. Aceasta este una dintre principalele căi de luptă împotriva excluderii sociale a persoanelor cu handicap!
Resursele existente trebuie să fie direcţionate astfel încât să creştem capacitatea persoanelor cu handicap de a participa activ la viaţa socială, oferindu-le sprijinul de care au nevoie. Acest sprijin este în concordanţă cu modelul social european al solidarităţii, un model care confirmă responsabilitatea întregii societăţi faţă de fiecare cetăţean. Persoanele cu handicap au dreptul la serviciile generale sociale, de sănătate, educaţie, calificare, dar mai ales au nevoie de şansa de a-şi găsi locul în societate, de a-şi construi un viitor!
Valeriu Zgonea
Deputat