Interviu deputat Valeriu Zgonea in saptamanalul Indiscret.

În urmă cu opt ani, Valeriu Zgonea îşi începea primul său mandat de parlamentar de Dolj. Era printre cei mai tineri deputaţi din Parlamentul României.
„Sunt doljean, pentru Dolj am luptat două mandate de deputat şi voi lupta în continuare!”, spune Valeriu Zgonea, unul dintre parlamentarii care au susţinut şi promovat sistemul de vot uninominal, pentru că „oamenii vor vota oameni, nu liste, iar parlamentarul va răspunde direct în faţa celor care i-au acordat încredere!”.

A fost mereu alături de oamenii din Dolj, fiind preocupat să găsească soluţii corecte şi eficiente de rezolvare a problemelor cu care se confruntă comunităţile.

În urmă cu doi ani, când inundaţiile au făcut ravagii la Rast, Valeriu Zgonea a fost primul care a sărit în ajutorul oamenilor. „Domnul deputat Zgonea a venit cu tirul cu căpriori, cu lemne, apoi ne-a adus cartofi, am dat la un sat întreg! A fost lângă noi, şi-a ţinut promisiunea şi ne-a sprijinit. Este un om cu suflet mare!”, spune primarul comunei Rast, Iulian Silişteanu. „Domnul Zgonea este deputatul care a schimbat Legea arendei, ajutându-i pe proprietarii de pământ. Este onest şi apără drepturile celor mulţi, demonstrând că vrea să lupte pentru oamenii de rând!”, este părerea primarului comunei Urzicuţa, Florea Grigorescu. Iar edilul-şef al oraşului Segarcea, Nicolae Popa, ne-a declarat scurt: „Este omul potrivit la locul potrivit şi merită să fie deputat!”.

Domnule deputat Valeriu Zgonea, în colegiul în care dumneavoastră candidaţi pentru a obţine un nou mandat de deputat, de la Rast până la Bechet şi Segarcea, cei mai mulţi oameni muncesc în agricultură. Nemulţumirile agricultorilor sunt foarte mari, astfel încât în această toamnă au ajuns la proteste de stradă. Cum v-aţi implicat dvs., în calitate de deputat de Dolj, pentru rezolvarea problemelor agricultorilor?

Agricultorii au fost sfidaţi, pur şi simplu, de către această guvernare de dreapta! În aceşti patru ani, PSD a intervenit prin 5 moţiuni simple şi 4 moţiuni de cenzură pe domeniul agriculturii, forţând astfel Guvernul să acorde agricultorilor drepturile prevăzute atât de legislaţia europeană, cât şi de cea românească! Am adresat Guvernului sute de întrebări şi interpelări, pentru că Puterea de dreapta a ignorat permanent semnalele de alarmă ale PSD şi ale patronatelor şi sindicatelor din agricultură!
Anul trecut, Guvernul nu a prevăzut fonduri pentru producătorii agricoli. Doar la presiunea PSD, după moţiunea simplă depusă în luna iunie 2007, s-au acordat anumite sume de bani pentru înfiinţarea culturilor de grâu, orz şi rapiţă!

În această toamnă, a fost adoptată moţiunea simplă privind agricultura, depusă de PSD, prin care solicităm acordarea în cel mai scurt timp a unui sprijin financiar de 7 milioane lei vechi la hectar, pentru asigurarea necesarului de motorină, seminţe, pesticide şi îngrăşăminte pentru culturile agricole. De asemenea, cerem Guvernului asigurarea depozitării recoltei de grâu din acest an şi acordarea a cel puţin 4 % din Produsul Intern Brut pentru agricultură, pe anul 2009. Moţiunea pe agricultură depusă de PSD a fost singura modalitate de a acorda o ultimă şansă agricultorilor români!

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că agricultorii vor primi doar 2 milioane lei vechi la hectar pentru înfiinţarea culturilor de toamnă, în limita unei suprafeţe de 120 de hectare! Aceasta înseamnă finanţarea a 1,2 milioane de hectare din cele 2,7 milioane hectare prevăzute a fi înfiinţate în această toamnă! Reprezentanţii Ministerului Agriculturii ar trebui să ştie că în Uniunea Europeană subvenţiile nu sunt limitate la o anumită suprafaţă. Să nu mai vorbim de nivelul subvenţiilor care se acordă în celelalte state europene! Suma de 2 milioane de lei vechi la hectar nu acoperă nici măcar necesarul de sămânţă pentru înfiinţarea culturilor de toamnă!

Trebuie să eliminăm izolarea economică a satului românesc, prin acordarea de subvenţii sporite pentru fiecare hectar de teren cultivat şi prin investiţii masive în modernizarea tehnologică.
Agricultorii vor primi un sprijin financiar de 15 milioane de lei vechi la hectar! Jumătate din preţul de achiziţie al tractoarelor, utilajelor agricole şi echipamentelor de irigaţii va fi subvenţionat!

Care sunt proiectele dvs. majore pentru judeţul Dolj?
Un obiectiv important este înfiinţarea unui parc tehnologic la Segarcea. Întreaga zonă va deveni atractivă pentru marile firme şi se vor înfiinţa circa 1.000 de noi locuri de muncă!
Totodată, construirea magistralei de gaze Craiova – Segarcea – Bechet şi atragerea de fonduri europene pentru introducerea alimentării cu apă, a canalizării şi pentru asfaltarea străzilor în toate comunele reprezintă proiecte majore.

Vreau ca în 2009 să înfiinţăm în întreg judeţul centre de colectare a produselor agricole, la preţuri avantajoase pentru producători. Trebuie să valorificăm potenţialul existent şi să sprijinim producătorii agricoli. Cel puţin 2 centre vor funcţiona pe Valea Dunării. La Teasc construim un depozit pentru preluarea produselor legumicole şi înfiinţăm o fabrică de procesare a legumelor. O fabrică de conserve, cu centru de colectare a materiei prime de la producători, va funcţiona la Rast.

În cel mai scurt timp, trebuie să modernizăm târgurile săptămânale şi pieţele agroalimentare din toate comunele. Am mereu în faţa ochilor harta Doljului şi caut oportunităţile de dezvoltare. Ascult părerile oamenilor din fiecare localitate, pentru a găsi cele mai bune soluţii.

Alte obiective pentru care eu mă voi bate sunt renovarea şi utilarea la standarde europene a Spitalului din Segarcea, precum şi înfiinţarea unui centru modern pentru asistenţa medicală de urgenţă (SMURD) la Bechet.

Aţi amintit cele 2 oraşe din colegiul în care candidaţi – Segarcea şi Bechet. Aşadar, un parc tehnologic la Segarcea. Care sunt perspectivele oraşului Bechet? Există vreun proiect relevant pentru această zonă fluvială?
Oraşul Bechet este un plămân prin care respiră economia românească. Se discută tot mai mult despre importanţa Dunării, iar reluarea traficului cu intensitate şi construirea podului Bechet – Oreahovo vor pune bazele dezvoltării oraşului. Este necesar un pod peste Dunăre aici, chiar dacă podul Calafat-Vidin devine realitate. Construirea podului va duce şi la modernizarea infrastructurii rutiere pe Drumul Naţional 55, Craiova – Bechet.

Care sunt problemele majore ale comunităţii din Bechet?
În primul rând, la Bechet trebuie să înfiinţăm un centru de colectare a produselor cerealiere, un siloz unde oamenii să-şi valorifice produsele la preţuri avantajoase. Modernizarea târgului de săptămână din oraş reprezintă o prioritate. Pentru sistemul de alimentare cu apă şi canalizare, vom obţine fonduri structurale, iar modernizarea drumurilor este un obiectiv pe termen scurt. De asemenea, voi face toate demersurile pentru a obţine fondurile necesare refacerii bazei sportive din Bechet!

În cele mai multe localităţi, sistemul de alimentare cu apă şi canalizarea au rămas în stadiu de proiect. Trecând peste faptul că nu s-au acordat fondurile necesare până în acest moment, ce trebuie făcut de acum înainte pentru a putea vorbi despre dezvoltare rurală în adevăratul sens? Ce soluţii propuneţi dvs.?

PSD are un program naţional pentru asigurarea reţelei de apă şi canalizare pentru toate comunele, program finanţat din fonduri europene, naţionale şi locale. Am făcut analize şi calcule, ştim că vom investi 2 miliarde de euro din fondurile de dezvoltare rurală, la care se adaugă fondurile structurale de infrastructură şi cele ale autorităţilor locale.

Ambiţia mea şi a Partidului Social Democrat este de a asigura condiţii de viaţă decente populaţiei din mediul rural! Am sprijinit şi voi sprijini în continuare toate proiectele care ajută comunitatea. Mă voi implica direct în rezolvarea problemelor importante pentru viaţa oamenilor! Nu mă interesează că primarul e de la PSD, PDL, PNL sau de la alt partid, relevante sunt proiectele, obiectivele, priorităţile fiecărei comunitaţi. Sunt primari PDL - precum primarul oraşului Bechet sau cel al comunei Gângiova – pentru care m-am bătut să primească resurse financiare. Mă interesează proiectele de dezvoltare a localităţii şi problemele oamenilor! Şi am reuşit să aduc bani Doljului şi fiecărei localităţi în parte, pentru modernizarea drumurilor şi construirea de poduri, pentru reabilitarea şcolilor şi căminelor culturale, pentru înfiinţarea sau modernizarea pieţelor agroalimentare. Sunt doljean, pentru Dolj am luptat două mandate de deputat şi voi lupta în continuare!

Fenomenul de deşertificare s-a extins în mai multe zone din judeţ, în ultimii 20 de ani. În sudul judeţului Dolj, suprafeţele aride cresc de la un an la altul. Este o problemă de interes pentru politicieni? Aveţi o strategie pentru stoparea acestui fenomen?
Este o problemă de mare interes, mai ales în judeţul nostru! Nu degeaba ni se spune „Sahara Olteniei”. Cele mai afectate perimetre sunt aici, pe Valea Dunării, pe zonele de nisipuri, unde lipseşte vegetaţia. Iar lipsa irigaţiilor adânceşte degradarea solurilor. Peste 100.000 de hectare de teren din sudul Doljului, în trecut cultivabile, au devenit aride din cauza defrişărilor masive de pădure. Cea mai bună soluţie pentru încetinirea fenomenului de deşertificare constă în împăduriri şi înfiinţarea perdelelor de protecţie.
PSD are o strategie coerentă, la nivel naţional, care cuprinde înfiinţarea a 40.000 de hectare perdele de protecţie şi împădurirea anuală a 15.000 de hectare. Eu am discutat cu oamenii în fiecare comună şi am făcut o evaluare locală a fenomenului. Spre exemplu, la Teasc vom împăduri 30 de hectare de teren nisipos. La Dobreşti trebuie împădurite 200 de hectare de teren slab productiv. Totodată, împăduririle sunt absolut necesare în zona Sadova – Damian, iar la Ostroveni vom înfiinţa pădure de salcâm pe solurile nisipoase. Pentru fiecare zonă afectată trebuie să luăm măsuri.

Pe de altă parte, unul dintre obiectivele mele este reabilitarea sistemelor de irigaţii în Dolj. PSD propune un program naţional pentru modernizarea sistemului de îmbunătăţiri funciare, constând în reabilitarea a 1,5 milioane hectare amenajări de irigaţii. Totodată, vom reabilita peste 1000 de kilometri de diguri. Prioritare sunt şi repararea amenajărilor de desecări şi drenaj pe 3 milioane hectare, precum şi amenajări de combaterea eroziunii solului pe 2,3 milioane hectare.

Domnule deputat, vorbim despre dezvoltarea localităţilor, despre asfaltare şi alimentare cu apă, despre subvenţii şi irigaţii, dar tinerii pleacă din satele româneşti, pentru a munci în marile oraşe sau în străinătate. Cum îi veţi sprijini pe tinerii din mediul rural?

Aici sunt mai multe aspecte. Pe de o parte, vrem să reducem abandonul şcolar şi să sprijinim copiii din mediul rural să îşi continue studiile în oraş - liceul, facultatea. Doar 25 % dintre ei termină liceul! Să nu mai vorbim de facultate, unde ajung 2% dintre tinerii din satele româneşti. Este inadmisibil! Investiţia în educaţie şi în formarea oamenilor este cea mai rentabilă pentru dezvoltarea unei societăţi pe termen lung. Asigurarea accesului la educaţie pentru toţi constituie obiectivul care fundamentează politica educaţională promovată de Partidul Social Democrat.

Dacă un copil rămâne acasă cu 8 clase, ce poate face? Dă cu sapa sau pleacă în Spania la cules de căpşuni. Tinerii trebuie să înveţe, să fie instruiţi, pentru a realiza ceva în viaţă, indiferent în ce localitate trăiesc. Vom acorda burse sociale pentru copiii din mediul rural, începând din clasa I şi până la terminarea studiilor liceale, iar bursele de studii pentru studenţi trebuie să acopere cheltuielile de cazare şi masă lunare.

Apoi, pentru dezvoltarea satului românesc şi a agriculturii româneşti, vom sprijini tinerii fermieri prin acordarea de prime de instalare şi planuri de afaceri gratuite. Concret, tinerii care înfiinţează sau preiau, pentru prima dată, o fermă vor primi un ajutor de instalare de 25.000 de euro, fonduri nerambursabile. Este doar o măsură dintr-un amplu proiect pentru modernizarea României. Tinerii îşi vor face un rost aici, acasă. Îmi doresc ca fiecare român să fie mândru că e român şi să aibă un viitor în ţara lui!