Declaraţie politică
17 martie 2009

Discuţiile din ultimele săptămâni privind un eventual acord cu Fondul Monetar Internaţional agită spiritele pe scena politică românească, provocând reacţii şi în rândul opiniei publice. Modul în care este tratat un subiect de maximă importanţă pentru toţi cetăţenii României lasă loc de interpretări subiective şi de replici tendenţioase, din care se pot trage concluzii greşite.

Disputele politicianiste şi declaraţiile contradictorii legate de acest subiect atrag suspiciuni şi lasă impresia că Executivul ar avea ceva de ascuns!

Trebuie să dezbatem cu maximă transparenţă şi responsabilitate toate aspectele legate de un eventual acord cu FMI şi să nu uităm nici o clipă faptul că ne aflăm aici pentru a reprezenta interesele celor mulţi, ale românilor care sunt deja afectaţi de efectele crizei economice.

Apreciez că sunt necesare câteva precizări prealabile legate de relaţia României cu Fondul Monetar Internaţional. România este membru cu drepturi depline al FMI din 15 decembrie 1972. Până în anul 1989, România a încheiat cu FMI trei acorduri stand-by, primul fiind semnat după trei ani de la momentul aderării la această instituţie.

După anul 1990, au fost încheiate 7 acorduri cu FMI, primind de cele mai multe ori doar prima tranşă, din motive care sunt cunoscute: pe de o parte, condiţiile severe impuse de Fond la acordarea unei noi tranşe din acord, iar pe de altă parte, nerespectarea de către România a programului de reformă. Cert este un lucru: FMI a jucat un rol activ în procesul de tranziţie din ţara noastră, condiţionând acordarea de împrumuturi financiare de efectuarea unor reforme radicale în economia românească.
La fel de adevărat este faptul că ne-am confruntat cu rigiditatea Fondului Monetar Internaţional în privinţa unor pachete de programe propuse, inadecvate structurii economiei româneşti, ceea ce condus la apariţia unor controverse serioase în relaţia României cu FMI. De aici derivă şi prudenţa noastră.

România are nevoie de o ancoră pentru stabilitatea economiei sale, care poate fi construită printr-un program de creditare internaţională combinată de la Uniunea Europeană şi de la Fondul Monetar Internaţional. Comisia Europeană a anunţat că ne va oferi ajutor financiar de urgenţă în schimbul angajamentului autorităţilor române de a aplica o politică bugetară mai strictă. Toate statele care au apelat la ajutorul Comisiei europene, în contextul actual, au recurs şi la un împrumut de la FMI.

Ce ne-ar aduce un acord cu Fondul Monetar Internaţional? În primul rând, credibilitate, având un impact pozitiv asupra ratingului de ţară şi a percepţiei investitorilor. Prevenim deteriorarea economiei, stopăm posibilele ieşiri de capital din ţară, avem stabilitate a monedei naţionale, protejăm rezerva valutară a României. Dar FMI are o „terapie” tradiţională: taie cheltuielile şi măreşte taxele şi impozitele. Aşadar, trebuie să ştim care sunt condiţiile pe care Fondul le-ar putea impune României.

În această perioadă, FMI a împrumutat mai multe ţări afectate sever de criza economică, printre care Ungaria, Letonia şi Ucraina. În cazul Ungariei, care a solicitat de la FMI un împrumut în valoare de 12,5 miliarde de euro, măsurile de impact impuse de FMI sunt următoarele: anularea reducerilor fiscale propuse pentru 2009, majorarea TVA, îngheţarea salariilor din sectorul bugetar, eliminarea celui de-al 13-lea salariu pentru toţi funcţionarii publici, plafonarea celei de-a 13-a pensii. Sunt măsuri nepopulare, de natură să afecteze categoriile defavorizate.

Trebuie să spunem clar aceste lucruri, să chemăm cei mai competenţi specialişti pe care îi avem şi să analizăm situaţia în care se află România, să avem programul anticriză pus la punct, să ştim dacă avem nevoie de un împrumut extern, care ar fi nivelul acestui împrumut şi care sunt obiectivele, să punem în balanţă toate avantajele şi dezavantajele unui acord cu Fondul Monetar Internaţional.

Dacă nu putem evita un acord cu FMI, Guvernul trebuie să-l negocieze cu mare atenţie, cu toată responsabilitatea.
Partidul Social Democrat nu se opune de principiu unui acord cu FMI, dar negocierea unui împrumut trebuie să aibă în vedere, în primul rând, nevoile sociale ale românilor şi contextul crizei economice.
Ne opunem unor condiţii draconice care duc la împovărarea categoriilor vulnerabile! Ne opunem unui acord prost negociat şi nu vom accepta sacrificarea protecţiei sociale!

Valeriu Zgonea
Deputat