Vârsta maturităţii electorale

Publicat de Valeriu Zgonea pe 19 mai 2009 in Blog | 0 comentarii

Buna ziua,
Doamnelor şi domnilor,
Stimaţi colegi,

Se împlinesc 19 ani de la primele alegeri libere organizate în România, după cel de-al doilea Război Mondial.

Pe 20 mai 1990, România s-a înscris ireversibil pe drumul european şi euro-atlantic, marcând un nou început pentru întreaga societate. Alegerile de la 20 mai 1990 au consacrat opţiunea fundamentală a românilor pentru democraţie şi au conferit legitimitate instituţiilor alese.

Primul Parlament ales, care a funcţionat şi ca Adunare Constituantă, a adoptat, după ample dezbateri, Constituţia României, ceea ce a contribuit la consolidarea valorilor democratice.

Cred că astăzi ne permitem să privim în urmă, fără resentimente sau efuziuni sentimentale, şi să ne asumăm trecutul, pentru a putea înţelege mai bine prezentul şi viitorul.

Au fost şi greşeli, şi neîmpliniri. Era primul an al unei tranziţii lungi şi dureroase, care ne-a afectat şi ne-a maturizat, în acelaşi timp. Pe scena politică efervescenţa depăşea orice aşteptări. Peste 80 de partide politice s-au înscris în cursa electorală!

La scrutinul din mai 1990 s-a înregistrat ce mai mare prezenţă la vot din istoria alegerilor postdecembriste. Entuziasmul şi dorinţa de schimbare ale românilor erau uriaşe! Oamenii aveau credinţa că votul lor contează. A fost un moment cu semnificaţii profunde pentru democraţia românească!

Nu lipseau tensiunile politice şi sociale, însă dezbaterile politice aveau substanţă şi oglindeau frământările oamenilor.

Dincolo de barierele de ordin ideologic şi de dificultăţile inerente oricărui început, liderii politici ai momentului – începând cu Ion Iliescu, Corneliu Coposu, Radu Câmpeanu sau Ion Raţiu – au avut forţa de a-şi respecta adversarii şi de a-şi canaliza energia în confruntări menite să găsească răspunsuri la multe întrebări şi soluţii la problemele existente.

Unde ne găseşte vârsta maturităţii electorale? Într-un moment de criză, de inechitate socială, de indiferenţă civică şi de iresponsabilitate din partea unor lideri politici. Într-un moment în care fuga de răspundere a devenit sport naţional!

Actualul preşedinte al României, Traian Băsescu, nu a înţeles niciodată ce înseamnă dialogul, care este menirea unui şef de stat şi care sunt limitele luptei politice! Din 2004 şi până în prezent, nimic din ceea ce a făcut Traian Băsescu nu poate fi pus sub semnul responsabilităţii! Din 2004 şi până în prezent, Traian Băsescu a încercat să deturneze atenţia de la adevăratele probleme şi să-şi elimine adversarii politici prin atacuri aberante!

Chiar şi în clipa de faţă, când traversăm o criză economică gravă, Traian Băsescu demonstrează că pune interesele sale politice în faţa intereselor românilor, influenţând negativ Guvernarea!

Astăzi avem nevoie de soluţii, nu de tensiuni politice!

La 19 ani de la primele alegeri libere care s-au organizat după Revoluţia din decembrie 1989, avem nevoie de un preşedinte care să îi unească pe români, nu să îi dezbine!

Pentru PSD, oamenii sunt cei mai importanţi. Putem construi o societate mai bună, dacă punem oamenii pe primul loc!

Pentru Partidul Social Democrat, singurul adversar este criza. Am semnat cu bună credinţă un Parteneriat pentru România şi ne respectăm cuvântul dat!

Valeriu Zgonea
Deputat